
Luncile Prigoanei.
Ruinele Cetăţii dacice de la Căpâlna:
La 18 km de oraşul Sebeş, pe Dealul Gărgălău sau Dealul Cetăţii, cu o bună poziţie strategică, situată la 610 m altitudine şi dominând Valea Sebeşului se înalţă vestigiile unei puternice cetăţi dacice (sec. 2 î.Hr. - 106 d.Hr.). Cetatea cu ziduri de piatră a fost înălţată de Burebista şi făcea parte din sistemul de apărare a capitalei Daciei, Sarmizegetusa Regia.
Cetatea Sebeşului:
Construită la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, cetatea Sebeşului se compune dintr-un zid de incintă, lung de 1700 m în care se evidenţiază creneluri, metereze şi guri de păcură care au rămas bine conservate. Zidurile aveau opt turnuri din care se mai păstrează doar patru: turnul octogonal, turnul cizmarilor, turnul croitorilor şi turnul studentului.
Masive muntoase:
Vârful Pătru
Vârful Şureanu
Vârful Cârpa
Vârful Cindrel
Formaţiuni:
Unele porţiuni au de-a dreptul forme curioase şi atrag atenţia, aşa cum este Masa Jidovului, La Grumaji, Pintenii din Coasta Jinei, acestea fiind totodată declarate monumente ale naturale. Impresionantă este si rezervaţia geologică Râpa Roşie, un monument de o rară frumuseţe peisagistică.
Afluenţi Sebeş:
Sebeşul îşi dobândeşte cei mai mulţi afluenţi din Munţii Cindrel (Cibanul, Bistra, Dobra, Nedeiul, Valea Vârului şi Bredeţelul. Din Munţii Şureanu coboară Prigoana, Şuşul, Gâlceagul, Pârâul Groşeştilor, Valea Miraşului, Valea Mărtiniei, Valea Beiului şi Răchita. După ieşirea din munţi, în largul culoar depresionar al Apoldului, Sebeşul primeşte pe dreapta cel mai important afluent al său, râul Secaşul Mare.
Lacuri de acumulare:
Oaşa, Tăul Bistrei, Obreja de Căpâlna, Petreşti.
Lacuri glaciare:
La nord de Culmea Cindrel şi Frumoasa, se află lacurile Iezerul Mare şi Iezerul Mic, iar la est de culmea Şureanu şi Cârpa este Iezerul Şureanu la 1750 m. Iezerul Şureanu împreună cu mlaştina care-l înconjoară este declarat rezervaţie naturală.
DN 67C Sebeş - Şugag - Novaci este cel mai înalt drum alpin din România (în Pasul Urdele la 2.145 m), cunoscut si sub numele de Trans-Alpina. Se spune că drumul ar fi fost construit prima dată de armata romană condusă de împaratul Traian. A fost refacut in 1935 cand a fost inaugurat de regele Carol al II-lea. De atunci i se spune şi "Drumul Regelui".
Mănăstirea Oaşa (Fetiţa)
Mănăstirea Ţeţu (Valea Miraşului).